sâmbătă, 16 aprilie 2016

Familia Karnowski

 

    Tin legatura de multi ani de zile cu profesoara mea de literatura greaca, latina si italiana din liceu, Alessandra, insa cei dragi o numesc Sissi.
   A fost si va ramane mereu precum un inger pazitor care cu un har iesit din comun ma indruma si ma sfatuieste. Cred ca Benigni ar ramane uimit de cum reuseste ea sa citeasca si sa povesteasca Divina Comedie a lui Dante Alighieri cu toate ca ea nu o face precum Benigni in fata miilor de persoane adunate in piata Santa Croce din Florenta, ci intr-o clasa cu doar o mana de oameni. Ne trecea prin toate emotiile posibile si o vedeam obosita la sfarsitul orei. Se implica mult, poate chiar prea mult.
   La inceput vorbeam prin telefon acum, insa, s-a modernizat si imi trimite mailuri. Conversatiile noastre se concentreaza cel mai mult pe literatura. Cateodata mai glumim si spunem ca suntem ca si programele acelea vechi de radio sau de televiziune unde se discuta despre carti si sa se dadeau sfaturi si pareri despre una,alta.
    Ei bine, mi-a spus: "Draguto, am terminat de citit de cateva zile un roman pe care il consider superb pentru frumusetea si compania pe care o ofera. Se intituleaza Familia Karnowski si este scrisa de Israel Singer, un evreu polonez care in timpul ascensiunii politice a lui Hitler a reusit sa mearga in Statele Unite si a murit, pe urma, in anii '40. Cand vei avea timp si chef, sa-l citesti si sa revii cu pareri."
   L-am citit chiar ieri, intr-un suflu, de dimineata pana s-a inserat in parcul de langa casa. Il stiti pe Isaac Singer, scriitorul premiat cu Nobelul pentru Literatura in '78? Ei bine si eu stiam doar de el si credeam ca este imposibili ca cei doi frati sa fie atat de legati din punct de vedere emotiv si spiritual si haruiti in acelasi timp, de un talent literar enorm.

   Cu un stil putin predispus sentimentalismului, Israel Singer, a scris o opera epica si corala, care abordeaza magistral tema identitatii individuale si colective a poporului evreu. Descrierile lui Singer sunt clare, locurile si personajele sunt descrise cu maiestrie. Trei generatii Karnowski atraverseaza epoca moderna cu dorinta de a-si realiza fiecare dintre ele propria viziune a identitatii evreiesti. David Karnowski a plecat din Polonia lasand in urma comunitatea veche si inchisa pentru a-si realiza visul de intelectual progresiv in mediul cult si laic berlinez. Fiul sau, Georg hoinareste dezorientat in lumea originii lui si se integreaza cu greu intr-un final, insa nu se insoara cu o evreica si nici nu indeplineste dorinta tatalui de a fi : " evreu in casa si om crestin pe strada". Ultimul personaj este nepotul, Jeorg, adolescent in timpul afirmarii principiilor naziste .Nici evreu, nici arian, orbit de dispretul pentru originile paterne si batjocorit de arienii din Berlinul de atunci, Jeorg intruchipeaza oarecum coborarea in iad: lipsa identitatii.

O carte care m-a imbogatit.





Mai jos fotografii din parc  































6 comentarii:

  1. Te-a îmbogățit cartea, da,deopotrivă,și discuția cu profesoara ta.
    Ce-mi place genul ăsta de „amintiri„.

    Să fii iubită, Vera!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Discutiile cu doamna Sissi m-au imbogatit nespus si cred ca e imposibil sa o resplatesc in intregime.

      Va pup

      Ștergere
  2. multumesc pentru aceasta superba postare ♥

    RăspundețiȘtergere
  3. frumos scris ,eleganta exprimare dar mai ales superba provocare transmisa de expresia " coborarea in iad: lipsa identitatii "

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Va multumesc!
      Consider nespus de grav tocmai acest lucru: Lipsa identitatii.

      Ștergere