marți, 20 noiembrie 2012

Femei și feminism

Fetița unei prietene a rămas la noi pe durata weekendului, așa că n-am apucat să fac nimic și am stat duminică noapte să pregătesc o prezentare despre femeile ca subiect în pictura și sculptură și ele ca artiste în istoria artelor. Massi a plecat devreme la spital, iar eu urma să o duc pe a mică la grădiniță. M-am trezit târziu, printre micul dejun, călcatul uniformei de grădi, Oliver care țipa că vroia de mâncare și eu care mă mișcam ca o găină beată în reluare, a fost un adevărat travaliu să plecăm de acasă. Și când să plecăm garajul cu deschidere automata pe care l-am vrut neapărat, s-a blocat, și mașina în el. Așa că am plecat pe jos cu dosare, laptop-ul, proiectele pe umăr și prichindelul de mână. Fata a ajuns deja obosită la grădi, iar eu chiar la timp la întâlnirea cu studenții.
Pe lângă începutul de zi cam zbuciumat m-a umplut de bucurie faptul că unele școli, în ciuda crizei prin care trec în ultimele săptămâni, mai reușesc să organizeze și astfel de activități. Subiectul întâlnirii a fost:  femeile în artă, femeile în literatură, feminismul și așa mai departe. Inițial am avut mari dubii asupra întâlnirii, mi-era teamă că studenții se vor plictisi sau că se va întâmpla cum se întâmplă de obicei când se discută despre subiect, adică se ajunge la concluzia că femeile sunt mai bune, bărbații mai răi sau invers, iar asta nu are nici-o legătură cu discuția pe care eu vroiam să o am cu ei.
 Au avut loc dezbateri interesante întreaga dimineața, glume, întrebări la care am încercat să răspundem împreună . A ieșit la iveală și problema violenței asupra femeilor în privința căreia nu se iau măsuri cu toate că ziarele sunt zi de zi pline de fel și fel de cazuri, se primesc avertizări de la ONU în cazul Italiei,  sunt statistici care confermă că în anul 2012 au fost ucise peste 90 de femei, câte una la două zile.Doamna Rashida Manjoo, raportorul despre violența asupra femeilor al UN, într-un interviu spune că decesele acestea nu sunt incidente izolate care vin pe neașteptate, ci sunt de fapt ultimul act de violență brutală, care pune capăt unei serii de violență în timp, nedenunțată. Iar asta deseori de teamă, de rușine, din cauză că sentimentul de iubire se confunda cu obsesia și atunci când greșim să dăm numele adevărat lucrurilor confundăm lucrurile în sine. Scuza asta: dar mă iubește sau o iubesc e o mare prostie.Am căzut de comun acord că e o problemă socială și că trebuie să ne schimbăm mentalitatea, să încetăm să zicem că am căzut pe scări sau că ne-am învinețit ochiul din greșeală cu nu știu ce...Ne-am uitat la fotografii, la picturi, am citit primul articol al unui ziar britanic ” The Freewoman”, publicat  in noiembrie 1911 în care se povestește despre condiția femei din acea perioadă, condiție care și în ziua de azi,  în unele țări, nu e cu mult mai diferită...
Printre  multe altele am fost plăcut surprinsă de entuziasmul și interesul tinerilor și sper ca experiența să se mai repete...

Dacă sunteți interesați/ interesate, mai jos este acel articol:






























6 comentarii:

  1. tu mereu faci lucruri deosebite...
    subiectul pe care l-ai ales este mai mult decat interesant si din cate povestesti a suscitat interes,lucru de altfel firesc avand in vedere statutul pe care femeile si l-au creat in timp si la care inca lucreaza...
    felicitari draga Vera!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă tot gândesc despre ce discutați voi două- tu și „bebița„ în drum spre grădi.
      Copiii sunt atât de simpatici! Și sinceri!

      Ștergere
  2. Mi-am spus parerea si pe un alt blog!
    "Violenta in familie" e o alaturare fortata de termeni, familia exclude ideea de violenta, nu mai vorbim de fapta in sine!
    Daca sun femei care accepta acest lucru, probabil trebuie cautate raspunsuri la nivele alte nivele ale fiintei umane.

    RăspundețiȘtergere
  3. O zi plina vârf! si frumoasa tare! :)

    RăspundețiȘtergere
  4. mi-ai amintit cu acest articol de vorbele lui simone de beauvoir: femeia este prada barbatului, dar si pierzania sa, tot ceea ce el nu este, dar vrea sa aiba, negarea si ratiunea sa de a fi...(nu stiu daca am redat intocmai, sper sa fi fost pe-aproape)
    violenta este arma celui slab si incult, mai ales cea indreptata impotriva femeii...

    RăspundețiȘtergere