luni, 8 octombrie 2012

E bine.

Mirosul de rufe curate mereu mi-a plăcut. Încă de mică, când mama întindea lenjeria de pat în curte, îmi plăcea să fug înainte și înapoi printre cearșafuri ca să capăt și eu prospețimea lor...
În camera de pictură/fotografie, acum că jaluzelele sunt trase, intră o lumină divină și 10 role de film așteaptă rostogolindu-se pe masă...
Pentru că strugurii atârnau grei de vie, pe cei care au mai rămas, i-am făcut la pachet într-o plăcintă uriasă...
Iarba crescuse și prin alocuri sugruma câteva flori așa că i-am venit de hac cu mănuși uriașe de grădinărit...
Și cu toate că astăzi nu am stat nici un minut, mă simt odihnită și bucuroasă.
Da, e bine acasă...

11 comentarii:

  1. Bine ai revenit, Vera! Nicăieri nu-i mai bine, ca acasă!

    RăspundețiȘtergere
  2. :)Zici ca-i bine acasa?... te credem :)
    sa ai parte doar de zile senine!

    RăspundețiȘtergere
  3. Îmi place piesa. Am avut privilegiul să-i văd într-un concert, ăştia sunt artişti adevăraţi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu nu i-am vazut inca intr-un concert, dar imi place mult muzica lor...

      Ștergere
  4. bine ai revenit Vera!
    povesteste-ne mai mult despre placinta,nu am mancat niciodata placinta cu struguri...sunt pofticioasa,recunosc :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hihi, placinta a fost mai mult o inventie de moment, decat o reteta ca la carte.Cu toate astea a iesit buna....Am sa pun reteta intr-o zi aici pe blog.

      Ștergere
  5. imi placea teribil cum miroseau hainele ce le aducea mama din uscatorie iarna, mai ales cearsafurile! miros de iarna, de ger si de curat...alte vremuri, alte obiceiuri.
    acasa e mereu unde te simti bine sau te asteapta cineva a carui privire se lumineaza cand te vede. mda, stiu ca visez, gata, m-am ciupit :))

    RăspundețiȘtergere