duminică, 10 iunie 2012

Unele lucruri se schimba, altele nu




Am profitat de timpul liber și am venit până acasă. În atâta amar de vreme unele lucruri s-au schimbat, altele nu.
De exemplu vecinul meu s-a mutat, iar să spun că-mi pare foarte rău ar fi o aberație. Încă țin minte prima zi când m-am mutat în această casă, știți dumneavoastră, cu tot elanul și bucuria unui tânăr când se mută pentru prima oară în casa lui. Am întâlnit vecinul acesta sobru, mereu cu aceeași expresie facială, lipsită de emoție. Pe scurt, o statuie mergătoare. Una mereu încruntată. La început m-am gândit că cine știe, oi fi făcut eu ceva și l-am deranjat pe om...
Tipul era și poate că încă mai este, medic. Se ocupa cu transplantul de ficat și avea un mod de a vorbi tipic celor care lucrează în măcelărie. Într-una din zile am ieșit în același timp să ducem în fața casei tomberoanele, iar vecinul de data asta nu își încăpea în piele de bucurie. Pentru că era ceva ieșit din comun, l-am întrebat cauza:
” Astăzi, zice, îmi vine o bucatăăăă! Și are un ficat...Mamă!Mamă! Apropo, că tot vroiam să te întreb, dar n-am îndrăznit până acum, tu ești sănătoasa?”
Da, zic. ”Foarte bine! Păi tu dacă vrei să îmi dai niște ficat, numa să-mi zici că rezolv eu toate cele!” Câteva din nopțile care au urmat, au fost pline de coșmaruri. Coșmaruri cu vecinul ăsta care venea peste mine în casă să îmi fure ficatul, iar eu îi spuneam că nu il dau și fugeam dintr-un colț în altul al visului încercând să scap cu ficatul întreg...În aceste condiții, mai bine că s-a mutat.
Alte lucruri nu s-au schimbat. Sistemul de irigații funcționează încă impecabil și atât pomișorii cât și  via au crescut frumos și sănătos. Noroc că am ajuns la timp și am  cules caisele din care am făcut o plăcintă și două borcane de gem. Și toate acestea și datorită unui nene care a lucrat bine la sistemul de irigații. Un tip diametral opus fostului vecin. Până și  dacă i se spunea că nevastă-sa se culcă cu altul, el rămânea senin ca o zi de primavară. Ba chiar mai mult. Ar fi zis: ”E bine. Barem nu suferă de durere de cap tot timpul, așa cum îmi zice mie în fiecare seară ”...Cine știe ce s-o fi ales de el și seninătatea lui...












14 comentarii:

  1. brrr...bine ca a plecat...
    bine si ca ai mai gasit caise incat sa faci si prajitura si gem...mmm...bun bun :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Miammmmmmmmmmmmmmm! Vin pe acasa o dată la nu știu cât timp...Data viitoare probabil voi găsi copți strugurii...

      Ștergere
  2. Hai ca m-ai facut sa rad cu gura pana la urechi. Foarte TARE postarea!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Așa deci? Râzi de necazul altuia...
      Hihi. Mă bucur

      Ștergere
  3. Ai povestit cu un farmec care m-a ținut nemișcată, n-am sărit niciun rând!
    Caisele și plăcinta, yummy! ;)

    RăspundețiȘtergere
  4. Ce bine arată!... La mine încă nu s-au copt caisele, trebuie să mai aştept puţin.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mai un pic si vei face sute de tavi de placinte de caise...

      Ștergere
  5. lumea e schimbatoare...iar restul e doar tiparul naturii. asadar, mi-ai facut pofta de caise :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Să ai vecini buni ține de noroc.
    Să-ți alegi vecinii este o raritate.
    p.s. arată fain prăjitura ta!
    Mult noroc, Vera!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Și cum norocul meu e și orb și surd și șchiop, vă dați seama... Multumesc! N-a mai ramas nici o felie din ea!Mmmmm

      Ștergere
  7. ma intreb adesea daca m-as plictisi fara vecini, sa nu-i aud cand aspira, cand spala, cand toarna apa in baie... cum ar fi sa doresc sa dorm si supriza! sa nu ma trezeasca nimeni? mi-am promis ca voi incerca asta candva, dar tot aman :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Prefer pe "nenea cu irigatiile "... :))
    Pofta buna ! Frumoase caise !

    RăspundețiȘtergere