joi, 12 aprilie 2012

Bârfă. Scârțâit. Ghitări.Film. George Harrison



E bine să te distanțiezi din când în când. Să realizezi că pe lume nu exista numai munca ta. E bine să trăiești din când în când pur și simplu- și să vezi oamenii din jurul tău. 
E foarte bine, dar ca să poți să ai un weekend liber înseamnă să lucrezi ore bune în plus în timpul săptămânii. Sau teoretic așa funcționează. Și nu e nimic greșit în asta dacă mergi pe principiul că nimic nu e gratis și ca să meriți și să primești ceva, trebuie să dai la rândul tău ceva în schimb. Altminteri îmbătrânești și mori înainte să-ți cadă toate din cer, așa din senin, doar uitându-te în sus de parcă ai aștepta să plouă. O chestiune, de altfel, foarte la modă în ziua de azi .
Astăzi am procedat și eu așa . Iar să sari peste pauză, să nu mergi la prânz și să rămâi în birou să termini ce ai de făcut, în unele țări, e mai ciudat decât dacă ai spune că tu preferi să mănânci găinile vii, cu tot cu pene și dimineața ronțăi boabele de cafea și pe urmă dai pe gât un pahar de apă că așa-ți place ție să bei cafeaua. Oare dacă le-aș povesti despre nopțile mergând singură spre casă, în zăpadă,  la două noaptea, de la gară spre garsonieră, venind din studioul de proiectări unde se muncea pe brânci? Și nu pentru bani, care oricum erau puțini, dar din drag și pasiune, din exigența pentru lucrul bine făcut. Parcă aud și acum scârțâitul pe zăpada proaspătă în noaptea liniștită printre casele și blocurile care dormeau. Și se mai întâmpla uneori să mă simt responsabilă pentru ce visau oamenii în casele și blocurile acelea, pentru coșmarurile din care se trezeau transpirați sau pentru visele în care râdeau în hohote.  Oare dacă le-aș spune toate astea, ce-ar zice? Și ce ar fi bine, ar fi să nu se zică nimic. Dar ăsta e un alt obicei la modă încă de pe vremea omului de Neanderthal. Asta cu bârfitul. Asta cu discuțiile care încep cu : am auzit de la cineva că ar fi spus despre altcineva că altul a făcut, etc,etc. Și ce complicate sunt discuțiile astea. Nu-mi plac. Am constatat că pur și simplu nu fac bine la sănătate și la starea de spirit. Dar mai sunt și oameni cărora le plac. Și încă cât. Cei mai comici sunt cei care zic: ” Aaa, mie nu-mi place deloc bârfa, ba chiar o urăsc, dar știi ce a făcut Mărie ieri? Aaa, nu știi?, lasă că-ți spun.”  
Și se mai întâmplă vrând, nevrând să te afli în preajma lor. În iarna asta de exemplu, în timp ce așteptam taxiul într-o clădire, pe coridor, aproape de calorifer că sunt friguroasă de când mă știu, stăteau de vorbă niște tipese. Discuții despre cutărică și cutărică, despre ce ciorap e mai chic, despre reviste, despre bărbați. Una, pe care eram sigură că o mai văzusem, zice: Bărbatul cu care mă culc trebuie să fie câine, că se zice că e fidel.  Vera, îmi spune pe nume spre deosebire de mine care habar n-aveam cum se numea, tu ce părere ai?”    Știi ce zic eu că se spune? Că dacă te culci cu câinele te trezești dimineața următoare cu toți purecii lui, răspund scurt și ies afară căci taxiul ajunsese. 
 Acum de la fereastra casei mele se vede cum străduța care m-a adus până aici se cațără luminată pe muntele din fața casei. Iar pe masă se vede biletul de cinema cumpărat astăzi pe fugă. Un bilet la un film pe care aștept și mă bucur că voi fi în țară să-l văd. Un film numit: George Harrison: Living in the material world. 
Iar acum la unu noaptea voi visa elefanți, lei și copii fericiți dansând pe piesa  Raunchy. Cum care piesă? Când Paul i-a zis lui John că știe el un ghitarist bun(George), s-au întâlnit toți trei pe puntea de sus a unui autobuz supraetajat din Liverpool, iar când John i-a spus să cânte, George a cântat piesa aceasta, Raunchy, la ghitară. Tot nimic? Bun atunci. Pun piesa dedesubt.







12 comentarii:

  1. Las-o încolo de bărfă, și pe ”tipesa„ dornică de un buldog..
    Aș vrea o singură seară târzie, eu întorcându-mă de la un consiliu lung,unde mi-am bătut capul cum să facem școala mai bună, copiii mai preocupați..vezi, totdeauna tânjim după ceva, când, poate, fără să știm, a trecut.
    Seară frumoasă, Vera!

    RăspundețiȘtergere
  2. somn usor si vise implinite Vera :)
    si lasa-le pe bietele "zane" cu viusurile lor :)

    RăspundețiȘtergere
  3. :))) eu dorm cu cainele in cap noapte de noapte si nu am nici un fel de problema privind purecii! eu nu stiu cine ti-a zis dar ceva nu se potriveste! :))) noapte faina...

    RăspundețiȘtergere
  4. cine poate sa-si traiasca viata placandu-le altora? nu merita deranjul...:)

    RăspundețiȘtergere
  5. Bună Vera!
    Îți doresc Sărbători Fericite,Vera!
    Cu tot dragul te îmbrățișez!

    RăspundețiȘtergere
  6. scrieti intrun mod atat de placut si amuzant si tragic...am recitit postarea de 4 ori si parca as mai citio o data

    RăspundețiȘtergere
  7. Am văzut că nu publici toate comentariile, e ok, nu mă cred, Doamne fereşte, deţinătorul adevărului sau model de urmat, dar eu văd textul ca pe o bârfă, adică "nu îmi place să spun ce aud, dar ştiţi ce vorbeau două tipese? Staţi să vă spun"...
    Ca şi text e jos pălăria, mai ales finalul, ca un dialog...

    RăspundețiȘtergere
  8. Sărbători luminoase, pline de speranţă şi voie bună!
    Să ai parte de un Iepuraş darnic ;)
    Îmbratisari de pe meleaguri bavareze :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Multumesc pentru trecere atat celor carora le-a placut, cat si celorlalti.

    RăspundețiȘtergere