vineri, 27 ianuarie 2012

Mai este oare acesta un om?

Mai este oare acesta un om?
Voi,ce trăiți la adăpost
în casele voastre tihnite,
voi,care seara, întorcându-vă, găsiți
mâncare calda, chipuri prietenoase,
gândiți-vă, mai este acesta un om,
care trudește în glod,
care nu știe ce-i tihna,
care luptă pentru un codru amar de pâine,
care moare pentr-un da sau nu?
Gândiți-vă, femeie-i aceasta,
fără cosițe, fără nume,
fără puterea de a-și mai aminti,
cu ochii goliți, cu frigul în pântec
ca broasca în viermuiala iernii?
Gândiți-vă că toate acestea au fost aievea:
vă-ncredințez aceste slove.
Săpați-le în inimile voastre
când stați acasă, când mergeți pe stradă,
când vă culcați, când vă sculați;
repetați-le copiilor voștri.
De nu, să vi se năruie căminul
De pat vă tintuiasca boala
Iar pruncii voștri de la voi întoarca-si fața.


“Voi che vivete sicuri
Nelle vostre tiepide case,
Voi che trovate tornando a sera
Il cibo caldo e visi amici:
  Considerate se questo è un uomo
  Che lavora nel fango
  Che non conosce pace
  Che lotta per mezzo pane
  Che muore per un sì o per un no.
  Considerate se questa è una donna,
  Senza capelli e senza nome
  Senza più forza di ricordare
  Vuoti gli occhi e freddo il grembo
  Come una rana d’inverno.
Meditate che questo è stato:
Vi comando queste parole.
Scolpitele nel vostro cuore
Stando in casa andando per via,
Coricandovi alzandovi;
Ripetetele ai vostri figli.
O vi si sfaccia la casa,
La malattia vi impedisca,
I vostri nati torcano il viso da voi.”





Primo Levi, Se questo è un uomo,  Einaudi, Torino, 1958

2 comentarii:

  1. sunt cuvinte
    care nu inceteaza sa arda
    sub talpile calatorului...

    RăspundețiȘtergere
  2. Fiecare om are libertatea constiintei...

    RăspundețiȘtergere