miercuri, 28 decembrie 2016

Cald si liniste








Reverie Project goes on

Incet,incet creez un proiect care are o tema comuna: Reveria.

 Nu mai tin minte momentul exact in care mi-a venit ideea aceasta, insa e singura cale pentru a nu ma despartii, definitiv, de fotografie. Anul acesta a fost o perioada in care nu mai vedeam sensul de a apasa pe declansator. S-a intamplat asa, pur si simplu. Si am pus aparatul foto in cui pentru cateva luni bune cu o oarecare nostalgie totusi.
 Intr-o seara in timp ce citeam mi-a ramas atentia asupra cuvantului reverie.Nu ma intreba de ce. Probabil am innebunit de tot, haha. Ziua urmatoare m-am trezit cu dorinta de a traduce in imagini ce inseamna pentru mine acest cuvant; un cuvant care pentru unii nu are nicio semnificatie extrem de importanta, nici pentru mine nu avea.
  Acum ma joc cand am timp si dispozitia necesara cu sensul acestui cuvant de care sunt legate zilele si momentele petrecute cu zanele din imagini, niste zane despre care acum pot sa spun ca imi sunt prietene drage. Si ce bucurie cand imi amintesc si ce chef de a mari acest proiect...

Sper sa va placa.








luni, 26 decembrie 2016

Sarbatori Fericite!

Dragilor,

Va doresc tuturor Sarbatori Fericite si sa pasim cu totii in anul cel nou cu piciorul drept!

O imbratisare!

Cu dor,
Vera










luni, 10 octombrie 2016

O alta bucatica din Albumul Reverie


   Cand va voi spune unde am facut aceste imagini poate imi veti raspunde ca am innebunit. Un amic mi-a spus: Pai cum ? Din atatea locuri superbe si pline de farmec pe care le avem in apropriere, chiar in sensul giratoriu de langa casa ti-a venit sa faci pozele?
    Pai da. Am luat din casa toate lucrurile necesare si le-am carat peste drum in sensul giratoriu plin de copaci unde mi s-a parut ca ar iesi o treaba buna si comoda pentru toata lumea. Valentina a fost  nesigura si m-a intrebat nu doar o singura data daca vom schimba locatia.  I-am raspuns cu duiosie ca nu.
    Sper ca nu am dezamagit-o si de altfel sper ca rezultatul sa va placa. Criticile bine intentionate le apreciez intotdeauna.




















vineri, 16 septembrie 2016

Autumn Reverie

 








Evantaiul este facut din hartie  pictata in culoarea gri, iar apoi am lipit florile de camp uscate.
 

sâmbătă, 27 august 2016

Durere




In primul rand va multumesc celor care mi-ati trimis mesaje aici pe blog si va spun ca sunt bine.

  De altfel stiri si vesti inspaimantatoare peste tot. Multi oameni si-au pierdut viata, iar si  mai multi sunt raniti. Ma doare sufletul cand ma trezesc dimineata si citesc ziarul.
  Cauza acestui dezastru este cutremurul. Sa fie oare asa? Pai cum sa fie cutremurul de vina, cand doar 14% din cladirile pe teritoriul italian respecta normele seismice. Nu e cutremurul vinovat de nenorocirea atator familii, este lacomia, lenea, prostia si iresponsabilitatea unor criminali. Doar criminali se pot numi cei care au construit cu ochii inchisi pe un teren verificat de atatia ani de zile ca fiind seismic. O scoala facuta in 2012 "conform normelor" a picat. Nici nu pot sa ma gandesc ce s-ar fi intamplat daca n-ar fi fost cutremurul noaptea, ci ziua, cu scoala plina de copii.
   Ieri declara unul ca nu se poate darama tot pentru a reconstrui conform normelor si nu se poate face nimic. Un gunoi de om pe care l-as fi calcat in picioare si i-as fi spus ca se poate si inca cum. Se poate si exista fel si fel de solutii. Costa, costa mult dar niciodata atat cat costa o viata, daca ea ar avea un pret.
   Dar lasa, ca e mai bine ca s-au cheltuit 80 de miliarde in ultimii 40 de ani pentru a repara , cand o preventie facuta cu cap si tactica ar fi costat mult mai putin si ar fi pus in siguranta vietile oamenilor.
   Se mai spune ca vor reconstrui. Mi-as dori sa cred lucrul acesta insa tin minte de parca a fost ieri ziua cand au promis ca ar fi reconstruit Aquila dupa cutremurul din 2009. Va spun doar atat. Daca si cand ve-ti trece pe langa Aquila sa inchideti ochii.